CURIOZITATI

 
 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea

1

  Prepararea cafelei

Arta degustarii - o calatorie în lumea simturilor

Nici o alta bautura nu are efectele benefice ca cele pe care espresso le are asupra corpului si mintii. O cafea espresso mareste luciditatea si concentrarea, stimuleaza creativitatea, mângâie simturile si evoca un numar mare de senzatii si amintiri.

Acest lucru este posibil datorita cantitatii mici de cofeina din espresso, dar în mare masura si datorita aromei si consistentei. Aroma este un set de miresme eliberate din ceasca iar consistenta este perceptia tactila, catifelata pe care o simti între limba si cerul gurii.

Fiecare aroma actioneaza asupra memoriei personale, aducerii aminte si asocierilor. Degustarea care înseamna sa înveti cum sa bei un espresso bun în mod constient, însemna de asemenea sa redescoperi timpul trecut în general, dar si sa te redescoperi si sa rememorezi experienta ta de-a lungul vietii.

Degustarea unui espresso este, în primul rând, o calatorie în lumea simturilor. Iar degustarea este mai mult decât o încercare, este o recunoastere a componentelor si o întelegere a motivelor pentru care facem aceasta degustare.

Cafeaua si sanatatea - o cafea pe zi tine doctorul departe

Efectele cafelei asupra sanatatii au fost foarte atent studiate de-a lungul vremii si majoritatea rapoartelor stiintifice au aratat ca exista multe aspecte pozitive asociate cu bautul cafelei. Pe lânga binecunoscuta abilitate de a creste performantele mentale si fizice, bautul cafelei a fost puternic asociat cu micsorarea riscului de a face ciroza, astm, diabet, Alzheimer si Parkinson.

Cofeina este foarte cunoscuta ca fiind un stimulent al sistemului nervos iar consumul ei creste activitatea creierului. Poate înlatura / intarsia oboseala si în multe studii, s-a aratat ca sporeste performantele cognitive si creste capacitatea corpului la rezistenta fizica.

Cafeaua contine antioxidanti, de altfel, este cea mai mare sursa de antioxidanti. Antioxidantii au fost considerati ca având legatura cu un numar ridicat de potentiale beneficii în ceea ce priveste sanatatea ca protejarea împotriva anumitor boli si cancer.

Cafeaua ajuta la reducerea / eliminarea durerilor de cap.

2. 

O placere trecatoare care persista

Asa cum ii sugereaza numele, espresso este facut la comanda si dureaza doar un moment, generand un scurt, dar intens moment de placere ce defineste ritmul zilnic al vietii din Italia si nu numai.

Doar doua ingrediente - apa la o temperatura de 194 F si puterea a 50 de boabe de cafea proaspat rasnita - devin o desfatare a simturilor atunci cand este extrasa cafeaua la o presiune de 9 atmosfere cu ajutorul unui echipament modern. Rezulta in ceasca 25-30ml de cafea bogata, inmiresmata, catifelata, delicioasa si stimulanta, ce contine de fapt mai putina cofeina decat cafeaua preparata printr-o alta metoda.

In fiecare an, milarde de cesti cu espresso sunt savurate in toata lumea, deoarece aceste cesti contin mai mult decat o cafea buna ce energizeaza mintea, stimuleaza creativitatea si catalizeaza prieteniile. Cu alte cuvinte, o bautura care joaca un rol semnificativ in viata de zi cu zi a milioane de oameni.

Pentru illy, imbunatatirea continua si generarea placerii savurarii unui espresso este obiectul cercetarii si pasiunii, un obiect unde frumusetea, arta, cultura si stiinta se intalnesc intr-un ritual incantator si fericit.


3.

Stiinta espresso-ului

O bautura foarte complexa

Cafeaua poate parea ca fiind o simpla bautura, dar in realitate ea este un produs de o mare complexitate. Ea este derivata din peste 1500 de substante chimice (aproximativ 850 volatile si 700 solubile), si atunci cand este preparata corect implica 13 variabile independente chimic si fizic. Astfel este de inteles, de ce stiinta cafelei este foarte specializata, cerand o abordare multidisciplinara, implicand domenii ca genetica, agronomie, botanica, fizica, matematica, chimie, biochimie, biologie, inginerie si fiziologie, printre altele.

Boaba ca materie prima

Stiinta cafelei porneste cu procesul de dezvoltare a cafelei, unde multi factori pot influenta calitatea ci compozitia chimica a unei boabe de cafea neprelucrata: locatia, altitudinea, vremea, compozitia solului si fertilizarea lui, modul de cultivare, de strangere a recoltei, precum si metoda de uscare folosita.

Stiinta prajirii

O mare parte din caracterul aromatic al cafelei este rezultat al procesului de prajire. Din punctul de vedere al chimistului, boaba de cafea sufera un proces - cunoscut sub numele de reactia de colorare Maillard - prin care apa si dioxidul de carbon sunt eliminate si are loc o reactie intre zahar si aminoacizi care conduce la formarea culorii si a aromei cafelei prajite. Temperatura ridicata si presiunea in interiorul boabei de cafea conduce la o serie de reactii chimice care schimba sau creaza compusi cu aroma volatila, acida sau alti componenti aromati. Balanta generala a acestor componenti este foarte senzitiva la timpul de prajire, temperatura si tehnica - parametrii care sunt sub control in timpul prajirii si care fac din prajirea cafelei cateodata o arta, dar si o stiinta.

Prima faza a prajirii are loc atunci cand are loc transferul de caldura; cu alte cuvinte, boaba incepe sa absoarba caldura, se usuca incet si capata o culoare galbena. Atata timp cat procesul continua, un miros placut de prajit incepe sa se simta. In a doua faza, boabele isi dubleaza marimea si capata o culoare cafeniu deschis. Apoi, cand temperatura de prajire continua sa creasca, culoarea devine mai inchisa si boabele scad in greutate si devin mai fragile. Densitatea lor scade si CO2 este eliberat, proces ce se continua inca sapte zile dupa prajire. La temperaturi mai mari si timp de prajire mai mare, aroma volatila a compusilor, responsabili pentru aroma cafelei sunt mai degraba distrusi, decat creati. Gradul de prajire determina culoarea si aroma finala a cefelei si este mai degraba o preferinta personala.

Aroma cafelei

Unii oameni pot fi surprinsi sa afle ca aroma cafelei este responsabila pentru toate atributele, altele decat dulceata, aciditatea, amareala si gustul sarat al cafelei inregistrate de catre papilele gustative. Aroma este simtita in momentul mirosirii cafelei, cand compusii volatili intra in pasajul nazal, cafeaua aflandu-se in gura sau cand este inghitita. Un amestec de 25 de compusi puternic volatili din cei 850 identificati pana in prezent - multi concentrati in uleiul din cafea - sunt responsabili pentru gustul cafelei.

Cofeina

Cofeina, cea mai consumata substanta activa peste tot in lume, este gasita in mod natural nu numai in cafea si ceai, dar si in cacao, produse din ciocolata si de asemenea in alte peste 60 de specii de plante. Chimic vorbind, cofeina este o substanta alba, cristalina, care apartine familiei alcaloide de compusi si ca toti alcaloizii, are un gust amarui. Este absorbita direct de catre tractul gastro-intestinal, in 30 de minute dupa consum.

Cantitatea de cofeina dintr-o ceasca variaza in functie de tipul de cafea folosit si de metoda de preparare, putand varia intre 40mg - 150mg. In medie, boabele de cafea Arabica contin aproximativ 1.1% cofeina, in timp ce Robusta contine de doua ori acest nivel. O ceasca de espresso are un continut de cofeina mai scazut decat o ceasca de cafea la filtru datorita faptului ca timpul de contact dintre apa si cafea este mai redus. O ceasca de espresso illy contine, in medie 78 mg de cafeina in timp ce o ceasca de cafea filtru illy contine, in medie, 120mg.

Cofeina, dupa cum bine se stie, are un efect stimulativ si consumul ei creste activitatea nervoasa la nivelul creierului. Poate amana oboseala, iar in foarte multe studii s-a aratat ca sporeste performantele cognitive si creste capacitatea corpului pentru exercitii fizice si rezistenta la efort.

Proprietati antioxidante

Cafeaua are un continut antioxidant foarte ridicat. Antioxidantii sunt puternic legati de beneficii potentiale asupra sanatatii, printe care si protejarea impotriva bolilor cardiovasculare si cancerului.

Alte beneficii asupra santatii

Efectul cafelei asupra sanatatii a fost atent studiat si desi au fost multe pareri contradictorii de-a lungul anilor, majoritatea cercetarilor stiintifice au asociat multe beneficii pozitive cu bautul cafelei. Pe langa bine cunoscuta abilitate de a creste perfornamta asupra activitatilor mentale / fizice, bautul cafelei este puternic legat si de reducerea riscului de imbolnaviri ca astm, diabet, ciroza, Alzheimer si Parkinson.


4

Obiceiuri de consum

Cafeaua in jurul lumii

Cultura moderna a cafelei isi are originea in Europa de Vest in secolul al optesprezecelea, dar astazi este raspandita peste tot pe globul, desi obiceiurile de preparare si consum sunt diferite de la tara la tara.

Cel mai mare consumator de cafea sunt Statele Unite ale Americii, reprezentand 16% din volumul din intreaga lume, urmata de Brazilia, tara cu cea mai mare productie, cu 11%.

Dar cel mai mare consum per cap de locuitor, se inregistreaza, in mod surprinzator, in nordul Europei: in tari ca Finlanda, Danemarca si Suedia consumul de cafea este mare totodata acordandu-se o atentie deosebita provenientei si varietatii, preferandu-se cafeaua mai putin prajita si espresso "lung" in locul celui scurt.

Daca in tarile din sud, unde bautul cafelei este, inainte de toate, un ritual social si adesea se intampla dupa ce mananci, in Europa Centrala si de Nord cafeaua este bauta acasa dimineata sau dupa amiaza, in jurul unei mese, la un sandwich sau cu o prajitura.

Italia, locul de nastere al espresso-ului, este de abia pe locul 10 in ceea ce priveste consumul: Italia este totusi unul din cei mai mari exportatori de cafea prajita.

Francezii iubesc espresso-ul pe care il savureaza dimineata cu un croissant sau o bagheta.

Varietatea este apreciata in SUA si in general consumatorii experimenteaza adesea diferite amestecuri de cafea, avand tari de origine diferite, sau chiar avand grade de prajire diferite. Cafeaua este bauta acesa dimineata sau dupa o masa, in cafenele cu prietenii.

Cafeaua este consumata "pe drum" oriunde de la New York, unde este normal sa vezi oameni grabindu-se la serviciu si avand un recipient cu cafea in mana, pana la Tokyo unde cafeaua este larg raspandita la dozatoarele de cafea, sau Gemania unde "barurile in picioare" servesc espresso lung sau scurt. Ceea ce este mai imbucurator, tinerii de peste tot in lume au inceput sa descopere placerea unui espresso servit intr-o cafenea, restaurant italienesc, etc.


5. ISTORIA CAFELEI

 

      Savurosul stimulent are o istorie la fel de bogatã ca gustul care l-a consacrat. Triburile autohtone din Africa mãcinau boabele nedecorticate ?i amestecau pasta cu grãsime animalã pânã ce ob?ineau ni?te bile pe care le consumau rãzboinicii. Efectul stimulator al cafelei a fost asociat de multe ori cu un anumit extaz religios, practicat de vraci ?i preo?i.

O legendã de pe la 1400 ne relateazã cum un pãstor pe nume Khaldi a remarcat vioiciunea caprelor din turma sa dupã ce acestea au consumat fructele ro?ii dintr-un tufi? salbatic. El însu?i gustã fructul ?i se simte revigorat. Ni?te cãlugãri, vãzându-l dansând cu caprele, fierb misticele boabe pentru a-i ajuta sã stea treji noaptea pentru ceremonii. O altã poveste ne spune cã un dervi? a fost exilat în de?ert. Pe când mergea farã ?el, o voce îi ?opte?te sã consume fructul, pe care încearcã în zadar sã-l înmoaie în apã. Bând pur ?i simplu lichidul, crede cã este un semn de la Allah cã a supravie?uit ?i recomandã tuturor re?eta.

Provincia Zemen din peninsula Arabia este vreme îndelungatã singura sursã de cafea, care se cultivã din secolul al XV-lea. Prima referin?ã la cafea însã, dincolo de legende, o avem din secolul al IX-lea. Boabele care ie?eau din portul yemenit Mocha erau pãzite cu mare aten?ie ?i nicio plantã fertilã nu avea voia sã iasa din ?arã. Totu?i, pelerinii musulmani aduc arboir de cafea în ?ãrile lor, fiind în curând instalate planta?ii ?i în India. Cafeaua este la început privitã drept aliment ?i nu bãuturã, iar în Orient toate pãturile sociale au acces la ea. Ca bãuturã caldã este preparatã din secolul al X-lea. Renumitul tãmãduitor Avicenna administra cafeaua în chip de medicament. Din cafea etiopienii produceau chiar un fel de vin, prin fermentarea în apã a boabelor uscate. Originea cafelei se pare de altfel cã ar fi o zonã a Etiopiei numitã Kaffa, de unde se rãspânde?te în Arabia, Yemen ?i Egipt. Un motiv ar fi similitudinile fonetice, dar o altã teorie sugereaza cã ar fi vorba despre originea cuvântului în arabescul ”quahwek”, care înseamnã chiar ”stimulent”.

În Europa cafeaua ajunge prin portul Vene?ia, nodul comercial cu negustorii arabi. Popularitatea ?i-o câ?tigã în momentul în care este oferitã ca alternativã la bãuturile reci. Mul?i europeni deprind acest obicei în timpul cãlãtoriilor. În secolul al XVII-lea, când olandezii dominã comer?ul naval, se introduce cultivarea la scarã largã în Indonezia, Java, Sumatra, Sulawesi ?i Bali. Odatã ce francezii aduc o plantã de cafea în Martinica, cafeaua ajunge ?i în America Latinã. Motivul pentru care Brazilia este astãzi cea mai mare producãtoare de cafea este o boalã care s-a rãspândit în culturile asiatice în secolul al XIX-lea, care le-a compromis. Cât despre Africa, plantatorii britanici reintroduc cultivarea sa aici, dupã primul rãzboi mondial.

În 1453 cafeaua este adusã la Constantinopol unde este deschisã prima cafenea din lume. Totodatã legea turceascã permite femeii sã divor?eze dacã so?ul sãu nu îi aduce zilnic ra?ia de cafea. Un episod interesant se consumã în 1511, când Khair Beg, un guvernator corupt din Mecca, vrea sã interzicã butura pe motiv cã poporul i se împotrive?te din cauza ei. Sultanul însã, care considerã bãutura sacrã, ordonã uciderea guvernatorului. Cafeaua, declaratã bãuturã permisã cre?tinilor de ctre Papa Clementin al VIII-lea, este adoptatã de Europa în momentul în care se deschide prima cafenea la Vene?ia, în 1645, urmatã de una în Paris, în 1672. La 1700 existã chiar 2000 de cafenele în Londra. Interesant este ?i faptul cã în Brazilia industria cafelei debuteazã cu legãtura extraconjugala dintre colonelul brazilian Francisco de Melo Palheta ?i so?ia guvernatorului francez din Guyana, care îi trimite amantului un buchet de flori în care ascunde ni?te lãstari de arbore de cafea. Bãutura care prilejuie?te numeroase întâlniri ?i ipostaze de socializare prime?te chiar o odã din partea lui Johann Sebastian Bach, în 1732.